Despre voință, curaj și bucuria de a trăi

Fericirea este la fel pentru toți. Ea izvorăște din suflet și este apărată de fortărețe zidite cu aprecierea și iubirea celor dragi, cu recunoștința de a fi parte din spectacolul lumii, dar mai ales cu speranță. Atât de puternice sunt zidurile acestor fortărețe, încât durerea, tristețea, singurătatea sau neîncrederea nu au sorți de izbândă.

Așa se face că persoanele cu dizabilități sunt aproape de neclintit în drumul lor spre fericire, transformând dizabilitatea în abilitate, negarea în acceptare și respingerea în motivație. Și cu fiecare obstacol depășit, viața pare mai ușoară și începe să capete sens.

Nu condiţia noastră, ci calitatea sufletului nostru ne face fericiţi. (Voltaire)

Sigur că un trup frumos și sănătos este o binecuvântare, însă nu toți oamenii au parte de acest privilegiu. Nu vom ști niciodată de ce și nici nu ar trebui să ne petrecem prea mult timp gândindu-ne la întrebări fără răspuns. Dacă la început viața este așa cum o primim, pe parcurs, viața este așa cum ne-o dorim. Singur sau cu ajutorul celor solidari, vei reuși să descoperi o parte din bucuriile vieții.

Așadar, atunci când trupul tău este imperfect, petecește-l cu sentimentele pe care le găsești în adâncul sufletului tău. Poate că nu este ușor, dar este cea mai sigură cale spre o viață cât mai împlinită.

Cei trei A – Aprobare, Acceptare, Apreciere

Cei trei de A reprezintă un mesaj pentru voi, cei care aveți puterea să schimbați destinul persoanelor cu dizabilități.

Primul pas în acest sens este aprobarea. Indiferent de condiția sa, omul are nevoie de încurajare permanentă, dar mai ales de confirmarea abilităților sale încă de la cele mai fragede vârste. Astfel, primul A se referă la sprijinul moral – o vorbă, un zâmbet, o privire ce exprimă încuviințarea sau orice gest menit să ofere încredere.

Acceptarea este una dintre problemele cele mai serioase cu care se confruntă cei cu dizabilități, întrucât societatea modernă nu reușește să elimine bariera dintre cele două valori artificiale – normal și anormal. Acceptarea înseamnă schimbare și trebuie să vină din partea tuturor. Acceptarea înseamă drepturi egale, un principiu care deși se află pe buzele tuturor, încă se învață și se implementează în toate colțurile lumii.

Aprecierea este cea mai frumoasă dovadă că îți pasă. Cu toții avem nevoie de confirmări din partea celor din jur, căci nimeni nu s-a născut plin de încredere. Fie că ești părinte, frate, soră, prieten, profesor, coleg de muncă sau un simplu străin, nu uita să îți exprimi aprecierea față de aceste persoane pentru care viața este o continuă provocare. Vei fi răsplătit înzecit.

Fericirea este în fiecare din noi

Cu sau fără dizabilități, fericirea este un dar de care trebuie să ne bucurăm cu toții. De aceea, tu cel cu dizabilități, spune-ți povestea și oferă o lecție de viață. Iar tu, cel norocos, oferă o mână de ajutor și schimbă un destin. Doar cu bunătate putem schimba lumea în care trăim.